SPERANTELE VIETII 2010

Gheorghe Voicu · Trimis: 03/06/2010 04:25 Titlul subiectului: Zburat-a pasărea măiastră

Zburat-a pasărea măiastră

De ce îmi tulburi apele, femeie?
De ce tu somnul nu vrei să-mi redai?
In suflet îmi mai pâlpâie-o scânteie
Din focul meu aprins acum mulţi ani!

De ce tu amintirile îmi răscoleşti?
De ce laşi momentul să ne răsfoiască?
Nu vrei să cred că încă mai iubeşti,
Acea de mult uitată pasăre măiastră?

Zburat-a pasărea în depărtări albastre
Alt colţ de cer despică cu aripile sale
Astăzi, în noapte, scrutează alte astre,
Cum de a apărut acum în visurile tale?

Nici eu nu o mai recunosc acum târziu
Chiar dacă uneori o mai zăresc în minte
De tine sufletu-mi secat este pustiu
Şi nu mai simt sărutul tău fierbinte.

Astăzi suntem mult prea departe amândoi
Pentru alte fiinţe efemere făcut-am jurăminte
În mulțimea pământeană nu suntem numai noi
Închide geana, visul e mult mai cuminte!

Gheorghe S. Voicu, Bucureşti, 6 noiembrie 2008
_________________
Gh_Voicu