SPERANTELE VIETII 2010

Gheorghe Voicu · Trimis: 03/06/2010 04:02 Titlul subiectului: Strop de ploaie dac-aş fi

Strop de ploaie dac-aş fi

Ce mult aş da să-mi fie cu putinţă
Să mă transform ulterior dorinţă
Un fulg de nea, în zbor, m-aş face
Plutind din nour pe pământ în pace.

Te-aş căuta prin iarna viscoloasă,
Şi te-aş afla, pe prag, la tine-acasă,
M-aş aşeza, din vânt, pe a ta frunte
Şoptindu-ţi taina nopţii de la munte.

Şi m-aş prelinge rece în tăcere
Uşor, spre colţul gurii de plăcere,
Te-aş săruta pe faţă şi pe gură,
Să aflu de e fragă sau e mură.

Şi vrăbiuţă aş dori să mă prefac,
Să vin la tine pe pervazul din cerdac,
Să-ţi ciripesc flămând la geam,
Să-ţi cânt tristeţea ce-n inimă o am.

Şi vânt de primăvară-aş vrea să fiu
Cu adieri să-ţi mângâi părul castaniu
Pe ochi să-ţi plâng toată durerea mea
Acum îndată ce se aşterne iarna grea.

Un strop de ploaie cristalin de-aş fi
Piciorul gol până mai sus ţi l-aş stropi,
De coapsa plină m-aş amoreza
Şi pe genunchiul tău m-aş aşeza.

Dar eu nu pot să fiu mai târziu dorinţă
Rămân cum sunt şi plin de suferinţă,
În suflet zace dorul meu profund de ani
Şi peste el, tot focul stinşilor vulcani.

Gheorghe S. Voicu, 7 ianuarie 2008
_________________
Gh_Voicu