SPERANTELE VIETII 2010

justitiarul · Poet Data inscrierii: 17/Mai/2010 Mesaje: 18

Cum să iubesc ?

Cum să iubesc, îndată ce tot, ce-i dat de drept iubirii
De mine e străin...? E în mulțimea amintirii...
Şi timpu-n zborul lui uşor s-a strecurat,
Din tainele iubirii nimic nu mi-a lăsat.

N-am învăţat cum luna se-adună de pe cer,
Se pune la picioare... nici stelele cum pier.
Nu ştiu cununi de lauri pe fruntea ta să pun.
Nici florile din lume pe toate să le-adun.

Nu ştiu în noapte locul în care să m-aşez
Şi visele-ţi frumoase să stau să le veghez.
S-adun din valuri marea cu ea să te-învelesc,
Din tot ce-i dat iubirii nimic nu-mi amintesc.

De patima iubirii n-am învăţat să plâng.
Am învăţat doar... simplu, în braţe să te strâng
Şi să te pun în suflet, că eşti un suflet bun.
Dar nici măcar atât nu ştiu cum pot să-ţi spun.

De ce mi-e dor…

De ce
Mi-e dor,
Când tu alături stai,
Şi când cu
Gândul
Îţi mângâi amintirea?
De ce
Tristeţea
Din ochii tăi îmi dai,
Când poţi,
Cu ei,
Să-mi dărui fericirea?
De ce
M-alungi
Din vise de demult,
Când
Vremuri
Peste ele se aşază?
Mai lasă-mi
Timp,
Ca şoapta să-ţi ascult,
Şi
Inima-mi
De dor eliberează.

justitiarul · Poet Data inscrierii: 17/Mai/2010 Mesaje: 18

Să ştii să plângi...

Să ştii să plângi
Când taina fericirii
Te leagănă
Pe visul ei de nor,
Când inima
Ţi-e plină de iubire,
Şi visele
Durează până-n zori.

Să ştii sa râzi
Când viaţa te doboară,
Şi neguri surde
Se strâng în jurul tău,
Când amintiri ucise
Te-infioară,
Strivindu-ţi gânduri
Şi convingeri de rău.

Să ştii să plângi
Când te-a'invelit sărutul
Cu taina lui,
Cu dorurile-i fireşti.
De-atâtea ori
El este începutul...
Să ştii să plângi
Inseamnă să iubeşti.