SPERANTELE VIETII 2010

claudia · Trimis: 13/11/2009 20:21 Titlul subiectului: Poezii de Buta Claudia Gabriela

1. Mărturisire

Îmi place să pictez mereu cuvinte,
Să le aștern pe foaie-n sute de culori,
Și să le simt pe toate cum te simt doar pe tine
Și să te-aduc aici lângă sufletul meu!

Îmi place să privesc furtuna cum se-așterne;
Peste pădurea deasă s-ard-un roșu nor
Și peste codrii negri, cuvintele alese
Să îți descânte ție , al meu cântec de dor!

Îmi place cum mirosul de soc se taie-n vânt...
Rămânând doar mireasma și dulcele cuvânt;
Și peste ani de zile parfumul tău să-l simt
Aș vrea, al meu iubit, să știi că nu te mint!

4august 2009

2. Dorul I

Lăsați-mă să-l strâng din nou in brațe;
Mai dați-mi voie-odată să-l sărut,
Să-i simt parfumul dulce și plăcut!

Lăsați-mă să-i mângâi chipul dulce,
Mai dați-mi voie să-i șoptesc ceva,
Să simtă că doar eu sunt dragostea!

3februarie2009

3. Dorul II

...Și nu-i mai dați venin in ciocolată,
Nu-l răsfățați cu fel de fel de vicii
Căci viața nu-i creată din principii
Ci din iubirea lui înspre o fată!

Lăsați-l liber: să plece, să vină;
Nu-l îngropați de viu in zeci mistere,
Mai alungați de pe-a lui chip acea durere
Și nu-mi puneți iubirea-n carantină!!!

3februarie2009

4. Pereche

Trăim într-o lume, azi mult prea dementă.
Eu:un embrion, iar tu:o placentă.
Visăm doar cu gândul, gândim doar in vise,
Când eu sunt mormântul, tu cel ce murise...
Uităm să întindem privirea spre zare;
Eu:întreg deșertul, tu:întreaga mare...
Apunem privirea și pleoapa ce tace
Când eu sunt un ghem, iar tu cuib de ace.
Plutim spre neștire uitând cum ne cheamă;
Eu sunt porumbelul, iar tu a mea pană.
Zburăm către stele s-ajungem la soare,
Eu sunt numai vântul, iar tu a mea cale...
Ne pierdem in vals și filosofie,
Eu sunt scriitorul, iar tu poezie!

13 octombrie 2008

5. Portret ție

Ești ca un soare-n viața mea terestră,
Ești ca un glas în lume;ești orchestră.
În curcubeu ocupi absolut orice culoare;
Ești numai vis, sau dragoste ești, oare?

Ești valul ce acoper-a mea geană,
Ești totul pentru mine, tu ești pană;
Ești drogul ce mă face să plutesc...
Când eu nu pot, m-ajuți să reușesc!

Ești numai gând sau a mea fericire?
Ori cavaler și eu a ta iubire?
Nu ești tu marea, iar eu intreg deșertul?
Dacă ești strofă, sigur eu sunt poetul...

Dar de ești soare, eu raza ta sunt oare?
De eu sunt vânt, să fii tu a mea cale?
De sunt poet, doar tu ești a mea muză!
Și de te vreau, de ce unii m-acuză?

18mai2009

6. Tu

Tu ce-ai crezut atunci că e iubirea,
Și ce crezi azi că e: o pană-n zbor
Sau doar acel nemărginit și prea scump dor...
Ori e ceva mai dulce ca și mierea?

Ce spui acum? Că e sfântă iubirea?
Dar ce-ai crezut și mâine ce-ai să crezi,
Că toate trec asemeni frunzei verzi,
Ori că se schimbă-n arămiu precum e vremea?

Tu ce-ai crezut atunci că este dorul?
Sau n-ai știut, nu știi și nici n-ai vrea
Să bată dorul tare-n ușa ta,
Să-ți amintească să nu-ți uiți amorul!

24septembrie 2009

7. Țigara

...acea țigară aprinsă ce-ai lăsat-o
Mai arde și-azi-n-aceiași scrumieră.
Și poza ta e tot pe noptieră,
Plină de praf, așa cum ai lăsat-o!

Ah, fumul ei e plin de pasiune
Și muză mi-e-a ei ceață
Când somnoroasă, eu, de dimineață
Aprind țigara să ascult ce-mi spune...

Îmi spune vorbe dulci și timpul trece;
Ieri a tăcut, dar azi nu se oprește,
Parcă-i băgată-n priză, tot vorbește;
Și nu-nțeleg de ce scrumul e rece...

21mai2009

8. Autoportret

N-am fost creat de niciun dumnezeu,
De niciun zeu sau vreo divinitate;
Nici de suprema noastră libertate
Sau din ființa sfântă a neamului meu!

N-am fost produs de-acea eternitate
Și nici de mintea unui nemuritor;
N-am fost creat pentru a ști de toate,
Ci să fiu geniu in domeniul tuturor!

N-am stat pe foaia zeilor cu schițe,
N-am fost desen, n-am fost nici prototip;
Așa m-a dat Minunea Lumii : Viața,
Să trăiesc neocupat și destul de fericit!

N-am fost conceput să stau in colivie...
Și nici in beciuri unde-i frig, să mor;
N-am fost eu muză pentru poezie,
Dar unde-am fost, lăsat-am al meu dor!

1aprilie2009

9. A 25-a

Și nu ai să simți...și nu ai să uiți
nimic din ce-a fost vreodată:
priviri amare, chipuri prea dulci
sau...maștile de ciocolată
ce se topeau in jurul tău
doar la simpla intimidare
și nu știai de-i bine, rău
să stai și să privești cum moare
și ultima speranță ce-ți rămase,
când ți-ai întors privirea, ea plecase.
E-a 25-a oră. Oră târzie
atât pentru mine, cât și pentru tine.
Ne ducem acum spre locuri mai dulci...
Și nu ai să simți...și nu ai să uiți!

12martie2008

10. O altă lume

Cânt-o vioarș la ușa ta,mamă...
Pășesc pe-altă lume uitând cum te cheamă.
Privirea ta dulce e tristă acum
Și cât te iubesc aș vrea să-ți mai spun!
Se-aude pianul cum cântă spre seară,
Din lacrimă dulce se face amară.
Nu plânge acum,când cerul mă cheamă,
Te rog să nu uiți cât te iubesc,mamă!
Nu plânge acum,când ceasul meu sună;
Gândește...pășesc spre o lume mai bună!

14aprilie2008

11. Simplitate

Un simplu gest:un zâmbet inocent
Ca un copil ce-n tine e prezent;
Un modest "nu" ce poate-ai să-l regreți,
Când poți să taci și-o altă zi s-aștepți.
Un rudimentar sfat, o simplă întâlnire
Cu tine însuți sau a ta iubire,
Un simplu pas, o simplă întâmplare
Când te simți trist și-ai vrea o alinare...

Cu sânge-n mâini, cu ochi inchiși,
Pășesc pe străzi ai nopții triști
Ce-și fac speranțe ne-ntrebând,
Dezamagindu-se plângând...

Un simplu gest:un zâmbet mai senin
Pentru cei morți și pentru cei ce vin!

18septembrie2008

12. A minților crize

Anotimp trist;toamnă târzie...
Zile pierdute cu vals, poezie
Nopți nedormite de lacrima grea
Ce scoate tristețea din inima mea.

Geamuri închise, uși rupte, trântite,
Scaune grele și mult prăfuite...
Mi-e dor de-a mea casă, a mele iubiri....
Mi-e dor și de vară, târzii primăveri...

Covoarele rupte, cearșafuri murdare,
O pătură mică și-o pernă prea tare;
Nopți lungi ațipite in zeci de reprize
Când ochii-mi vedeau a minților crize.

Trăire de om;bătrân internat
Ce zile senine din viață mi-ai luat...
Te las azi in urmă, te calc in picioare,
De mâine ești singur cu-a ta răsuflare!

2octombrie 2008

13. Stări sufletești

Mi se pare uneori că e frumos...
Noi ne iubim iar ei nu prea contează;
Nu e un lucru tocmai fabulos,
Dar inimile noastre ne dictează.
..............................................

Te simt doar din priviri pătrunzătoare,
Cum mă dorești, cum mă iubești și vrei
Să fiu pe veci a ta nemuritoare,
Iubindu-ne la umbra unui tei.

14 octombrie 2008

14. Singurătate

Coboar-adânc , din ochiul tău, o lacrimă amară,
Te uiți cam trist , te uiți in gol și-ncet se face seară…
Privești in sus, spre infinit cum cerul se lărgește,
Ai fost și ieri, vei fi și mâine, ești astăzi… o poveste !

Te uiți adânc , cu ochii plini , ai lacrimi amărui,
Și nu e el… și nu e ea… și nimeni să îi spui…
Durerea-n suflet ți-o ascunzi , nu-i nimeni să te-asculte
Și vrei să pleci și vrei să fugi ca lumea să te uite !

Coboară-ncet , din ochiul tău , o lacrimă sărată,
Te uiți in sus, te uiți in jos… vezi marea înnecată
Doar de priviri si de tristeți e umplută și săracă ,
Durere multă-n suflet ai… și inima-ncărcată !

Și trece ziua ca și noaptea , foarte încet și rece
Se-mpiedică și ceasu-n tine…iar momentul nu mai trece…
Rămâi pe loc ! Doar o secundă de lacrimi și suspine
Ți-a mai rămas …atât… doar clipa ce s-a trezit din tine !

05august2007

15. Drumul

Durerea-o simți în suflet,
să fugi ai vrea să poți…
pe fața lipsit de zâmbet
zăresc gânduri de morți.

Învie iar tristețea,
din morți ea se trezește
și nu e el, nici ea,
sau cel ce îți zâmbește !

Se-aude doar pustiul,
un sunet fără glasuri
sau viața excluzând unul
din cei ce cântă valsuri…

Privești atent in juru-ți
dar…culmea, nu-i nimic!
vezi șoapte, sau e vântul…
și-n suflet simți un frig…

Un frig ce îți îngheață
cuvintele nespuse.
N-ai zâmbete pe față,
dar ai lacrimi ascunse…

Te-ntrebi cu ce-ai greșit,
nu-i nimeni să-ți răspundă…
și uiți ce ai iubit,
plutești ca pe o undă…

În grota privat de soare
pășești încet, timid
nu ai găsit , tu, oare
o mască pe un zid?

Să îi zâmbești ironic
sau să îi cânți încet
un cântec prost, haotic
ori gânduri de deștept…

Nu-i nimeni, nu-i nici zidul…
sau sunetul ce tace.
E gol…sau este vidul
și gândul nu-ți dă pace…

E trist, se înțelege
din câte am a spune…
sunt eu, cel care merge
să-și facă-un rost in lume !

13ianuarie2008

16. Criticilor

Critici, voi ce numai spuneți,
spuneți dar nu exprimați
e mai greu a scrie versuri
când numai din gură dați!

A-ncerca nu-i o durere
și a spune nu-i nimic.
nu-i ușor a scrie versuri
când în suflet ai nimic !

Când la ceruri se înalță
alte flori mult mai mărețe
voi vă-ntindeți după ele
spre-a lua a lor finețe!

Critici, voi cu vorbe goale
ce din mâini și gură dați,
duceți-vă in concediu,
pune-ți mâna și-nvățați !

E prea greu a scrie versuri
când nu ai nimic a spune.
Și usor să dai din gură,
Critici cu venin și spume !

10decembrie2007
[url=http://www.99poze.ro/p/848c9b010d08112efa866c79ed89f675.jpg] Poezii de Buta Claudia Gabriela Poezii de Buta Claudia Gabriela

Poezii de Buta Claudia Gabriela Poezii de Buta Claudia Gabriela

[/url]
_________________
"Un singur lucru-ti cer : Sa nu regreti..." (I. Minulescu)

Simina · Trimis: 16/11/2009 12:08 Titlul subiectului:

Bine ai venit dragă Claudia!

Poeziile scrise de tine sunt frumoase şi sensibile.
(Toate poeziile din carte trebuie să fie scrise cu diacriticele din limba română ... ă..î...ş..ţ..â...ca să poată fi publicate într-o carte.
Te rog să trimiţi secţiunea pentru tipar în această formă.)

Aşteptăm să postezi şi o scurtă autobiografie.

Imaginea de mai sus te reprezintă?
_________________
Cu deosebita consideratie,

Simina S

claudia · Trimis: 16/11/2009 14:51 Titlul subiectului:

multumesc!
desigur,fotografia ma reprezinta!
am sa scriu poeziile cu diacritice. imi cer scuze,nu stiam :-D

ps: unde sa postez autobiografia?
_________________
"Un singur lucru-ti cer : Sa nu regreti..." (I. Minulescu)

Mihai LEONTE · Trimis: 16/11/2009 20:42 Titlul subiectului:

Bun venit la SPERANTELE VIETII.
Biografia o poti posta aici pe site.
Am sa-ti trimit un tip de fisier pentru volum.
Succes...
_________________
Poezia este infinitate de ipoteze, axiomele sunt interzise! Mihai LEONTE
vezi;
http://www.flickr.com/photos/22071323@N06
http://www.armbell.com/petia/

claudia · Trimis: 17/11/2009 15:02 Titlul subiectului: - autobiografie -

Nu sunt decat rezultatul iubirii dintre doua persoane carora eu le spun : mama si tata!
Ma numesc Buta Claudia Gabriela,m-am nascut in data de 6iulie 1991,in localitatea Simleu-Silvaniei judetul Salaj si constitui cel de-al doilea fruct al iubirii parintilor mei! Inca de mica desenam pe peretii camerei mele,in singular in spatele usii,unde mama nu prea isi arunca privirea. Am continuat sa creez haine jucariilor mele,desigur,din tot felul de haine pe care le taiam fara voia mamei,deci inca de mica imi asumam anumite riscuri si responsabilitati. Sunt rasfatata familiei,dar acest fapt nu ma prea bucura!
La sfarsitul clasei a 4-a am scris întâia mea poezie. Aveam pe atunci deosebita placere de a scrie despre ceea ce ma inconjoara. Am inceput prin a scrie compuneri legate de natura,familie,timp liber si prietenie... Nu stiam extrem de numeroase lucruri la vremea respectiva!
...De citit,citesc de cand ma stiu... Ador sa citesc! Nu as putea trai fara carti!!

Pana in primii doi ani de liceu am studiat in orasul natal,dupa care m-am transferat la Liceul de arta Ioan Sima din municipiul Zalau,unde studiez arta vizuala,in cadrul grupei de sculptura!

In viitor doresc sa studiez scenografia la Cluj!
[url=http://www.99poze.ro/p/fbf76b200bf5ea51bf635a99b0ad6e9d.jpg] Poezii de Buta Claudia Gabriela Poezii de Buta Claudia Gabriela

[/url]
_________________
"Un singur lucru-ti cer : Sa nu regreti..." (I. Minulescu)