Gheorghe Voicu
Poet
Data inscrierii: 06/Mai/2010
Mesaje: 20
Localitate: Bucuresti
|
 Trimis: 03/06/2010 04:23 Titlul subiectului: Ţipătul iubirii neîmplinite |
 |
|
Ţipătul iubirii neîmplinite
Pe cărarea lunecoasă ce şerpuieşte sub brazi,
A săpat urme adânci ploaia rapid de vară,
Eu te sprijin cu o mână şi-s prudent ca să nu cazi,
Când coborâm de pe munte spre a merge către gară.
Între două stânci o punte, suspendată pe-un buştean,
Sus e cer senin, albastru, jos prăpastie adâncă,
Îi încerc tăria primul că doar sunt mai pământean
Şi aştept ca să te prind de cum simt sub talpă stâncă.
Ai parcurs doi paşi jumate, stânga-ţi ţii de echilibru,
Iară dreapta-ntinsă-n faţă vrea de mine să se prindă,
Teamă ţi-e, dar nu arăţi, şi-n dârzenia-ţi de zimbru
Calci cu grijă, strângi din dinţi, lipsit de mimă şovăindă.
Dar, deşi aproape-ajunsă, un bocanc o ia-ntr-o parte,
Scapi un strigăt şi te-apleci repezind mâinile-n faţă,
Parc-ai vrea zborul să-ţi iei, doar o palmă ne desparte,
Însă luneci şi mai tare şi nu-mi dai nici o speranţă.
Ai căzut în hăul mare, timp n-avui să te mai prind,
Ecou, ţipătul de spaimă încă-l am şi azi în minte,
Rămas singur, fără tine, am fost veşnic suferind,
O durere strigă-n mine când de noi mi-aduc aminte!
O iubire neîmplinită plâng şi astăzi peste noapte,
Am trăit un vis de-o vară ce-l doream a se-împlini,
N-am avut timp de iubire, nici de drăgăstoase şoapte,
Altu-mi fu în viaţă drumul ce destinu-mi hărăzi!
Gheorghe S. Voicu, Bucureşti, 6 februarie 2009
_________________
Gh_Voicu |
|
FAQ
Cautare
Membri
Grupuri
Inregistrare
Profil
Mesaje private
Autentificare
