SPERANTELE VIETII 2010

Gheorghe Voicu · Trimis: 03/06/2010 03:59 Titlul subiectului: Dragoste stelară

Dragoste stelară

pentru EA

Eu ţi-am şoptit un cântec pe strune de vioară
Pentru iubirea parfumată ce mi-ai dăruit,
Trăită luciferic în calda, lungă vară
Când, dup-o viaţă, pe mine tu m-ai regăsit.

Eu ţi-am format o poezie, un vers ce te-a mişcat,
Pentru stelara dragoste ce sufletu-mi sfinţeşte,
Când inimile noastre-n taină s-au legat,
Să poarte fericirea spre-ascunse căi celeste.

Eu te-am purtat spre stele cu bidivii stelari,
În Carul Mare, ca pe o antică zeiţă
Şi ţi-am clădit pe ele palate de cleştar
Să ne iubim şi să gustăm din cupe ambrozie de viţă.

Eu ţi-am pictat în suflet o candidă icoană
Cu mâini împreunate ca pentru rugăciune,
La ceas de noapte, când somnu-ncet te cheamă
Şi, sub închisa geană, un înger cântă al tău nume.

Eu te-am sculptat, vestală, în marmură de daltă
De-a pururea îndrăgostiţii, la tine să se-nchine
Tu eşti Iubirea: eternă, pură, poetic venerată,
Ce te strecori în inimi, prin focul din privire.

Eu te păstrez la pieptu-mi ca pe un crin în glastră,
Alb, pur, închipuind iubirea veşnic absolută,
Sau ca muşcata roşă, bogată, din fereastră
Pe care soarele de vară cu razele-i senine o sărută.

Flămândă de iubire, te pierzi la pieptul meu,
Iartă-mă că nu mai simt fiorul de-altădată,
Doar cu tandreţe nu se alină dorul greu,
Din mulțimea mea nu mă mai scoţi vreodată.

Gheorghe S. Voicu, Bucureşti, 28 septembrie 2008
_________________
Gh_Voicu