SPERANTELE VIETII 2010

Gheorghe Voicu · Trimis: 03/06/2010 04:35 Titlul subiectului: De-aş fi vântul călător

De-aş fi vântul călător

De-aş fi vântul călător,
prin frunzele castanilor din parc,
aş voi să-mi încurc adierea
în buclele tale castanii
şi să-mi simţi mângâierea,
şi, pe tâmplă, sărutul uşor.
De-aş fi pescăruşul peste ape,
aş dori să-mi odihnesc aripile
pe umerii tăi, mai târziu zborul de noapte
când caut hrană sufletului.
De-aş fi mărul plin de poame
roşii, coapte, cu mireasmă de toamnă,
aş dori să-mi dai o sărutare
pe fiecare fruct aromat
şi tare mi-aş dori să fiu încărcat!
Ce bogat m-aş simţi!
De-aş fi grădiniţa cu flori
multicolore, parfumate,
aş dori să aşez la urechea ta,
şi să-ţi şoptesc plin de fiori,
cea mai scumpă floare-a mea,
taina rădăcinii în fertilitate!

De-aş fi vântul călător!…

Gheorghe S. Voicu, Bucureşti, 2 noiembrie 2008
_________________
Gh_Voicu